Bastion inaintat al culturii si civilizatiei grecesti si mai apoi al culturii latine, Dobrogea,
prin monumentele sale antice reprezinta un muzeu in sine, iar microregiunea Grindul Lupilor,
reprezinta, poate, cea mai fabuloasa si atractiva vitrina a acestui muzeu, rod al
cercetarilor de un secol al arheologilor romani.
Aici, pe malul lacului Sinoe, se afla cetatea Histria, prima colonie greaca de pe tarmul de
vest al Pontului Euxin si cel mai vechi oras de pe teritoriul tarii noastre. Histria ca
toponim deriva din Istros, numele grecesc al fluviului Dunarea, orasul fiind asezat
la "500 de stadii de gura sacra a Istrului", dupa notatia istoricului si geografului antic
Strabon, pe tarmul marii. intemeiata pe la mijlocul secolului al VII-lea a. Chr., de
colonisti din Milet, Histria a avut o dezvoltare neintrerupta din perioada greaca pana
la sfarsitul epocii romane(inceputul secolului VII p.Chr.), justificata prin conditiile
prielnice pentru pescuit, teren agricol si cai de comunicatii facile cu teritoriul,
orasul fiind pentru multa vreme cel mai insemnat centru economic si
cultural al regiunii noastre.
Turistul care viziteaza pensiunea de la Grindul Lupilor trebuie sa stie ca numai la 10 kilometri
sud de satul Sinoe, poate sa viziteze frumoasa si monumentala cetate si modernul muzeu al
Histriei, in care vor descoperi farmecul si gratia unor epoci de mult apuse. Aici pot fi vazute
dovezi materiale ale existentei unor comunitati umane in zona inca din paleolitic (35000-10000 a.Chr.).
Unelte si vase ceramice din epoca eneolitica si din epoca bronzului descoperite pe teritoriul
actualelor localitati Sinoe, Mihai Viteazu, Cheia, Istria-Sat, Gura Dobrogei, Cogealac,
Corbu pot fi admirate, de asemenea in vitrinele muzeului.
La sfarsitul epocii bronzului si In prima epoca a fierului (sec. XII - V a.Chr.) In Dobrogea,
deci si In regiunea lagunei Sinoe se dezvolta o cultura caracteristica, la Inceput
tracica si mai apoi getica, autohtona, care In secolul VII a.Chr. va interactiona cu colonistii greci.
In mijlocul populatiei autohtone traco-getice se va Inalta Histria, colonie ce a Intretinut
stranse legaturi comerciale, culturale si religioase cu lumea sudica, dupa cum o dovedesc
vasele ceramice produse In Milet, Atena, Rhodos si Corinth, descoperite aici.Templele si
inscriptiile dedicate lui Zeus, Afroditei, Muzelor, lui Dionissos sau lui Apollo sunt
marturii ale bogatei vieti spirituale a histrienilor.
Incepand cu secolul I d.Chr. Histria va cunoaste o noua perioada de dezvoltare, teritoriul
de astazi al Dobrogei fiind integrat statului roman. Acestei perioade Ii apartin
edificiile termale, incinta si majoritatea edificiilor ce pot fi admirate astazi In cetate.
Un document epigrafic emis de guvernatorul Laberius Maximus, In anul 100 d.Chr., consemna
hotarele si drepturile cetatii - centrul vietii economice histriene consta In
exploatarea terenului agricol si pescuit.
In teritoriul controlat de oras se afla si vicus Quintionis, sat dezvoltat pe propietatea
unui colonist roman, Quintio, aflat pe teritoriul actualei localitati Sinoe.
Locuitorii anticului sat de la Sinoe erau "veterani et cives Romani et Bessi consistentes",
dupa cum aminteste o inscriptie din secolul al II-lea p.Chr., adica veterani si
cetateni romani Impreuna cu bessi, populatie traca, adusa din Balcani de statul roman.
In fruntea satului se aflau doi magistri, alesi de localnici dintre persoanele Instarite.
Din inscriptii se mai pastreaza numele unor primari precum - Tiberius Saturninus si Bizienis,
din anul 144 p.Chr., Aelius Bellicus si Mucaporus Ditugenti din anul 167 p.Chr., Iulius Florus
si Derzenus Bitti din 177 p.Chr. s.a. Se poate observa colegialitatea si anualitatea
functiunii de primar (magister vici), unul fiind ales din randul veteranilor si
cetatenilor romani, al doilea dandu-l comunitatea traca.
De partea financiara a asezarii antice de la Sinoe, primarii erau ajutati de un quaestor,
ales prin alternanta, Intr-un an de la "romani" si In celalalt de la bessi. Spre exemplu,
In anul 167 p.Chr., quaestor era Claudius Ianuarius, iar In anul 175 p.Chr. un trac
Dotus Zinebti.
In vicus Quintionis exista un auditorium - sala de audienta si judecata - amintita
Intr-o inscriptie din timpul Imparatului Antoninus Pius.
Fotografiile aeriene au relevat existenta unor drumuri In epoca ce legau satul de aici
de orasul Histria si de asezarile aflate la Fantanele, Mihai Viteazu sau Istria.
De asemenea, ca si In cazul altor localitati rurale din epoca romana, satul de
la Sinoe beneficia de apa adusa prin apeduct.
Asezarea romana de pe teritoriul de astazi al localitatii Sinoe Isi Inceteaza
existenta odata cu cetatea Histria, candva, pe la Inceputul secolului VII p.Chr.,
dupa cum o dovedeste o moneda de la Heraclius (613-614 p.Chr.), odata cu
abandonarea de catre administratia si armata romana a Intreg teritoriului dobrogean.
Cei care vor ajunge la Grindul Lupilor vor putea sa observe astazi frumusetea
lumii antice In Muzeul de la Histria si sa priveasca cu piosenie movilele
funerare ale anticilor, traitori ai acestor locuri, toate integrate
peisajului salbatic din laguna.
Bibliografie
Livia Buzoianu, Civilizatia greaca in zona vest-pontica si impactul ei asupra
lumii autohtone
(sec.VII-IV a.Chr.), Ovidius University Press, Constanta, 2001.
Maria Barbulescu, Viata rurala in Dobrogea romana (sec.I-III p.Chr.), Muzeul de Istorie
Nationala si Arheologie Constanta, Constanta, 2001.
Livia Buzoianu, Constantin Chera, Histria, Muzeul de Istorie
Nationala si Arheologie Constanta, Constanta, 2006.
